Despre criza de sânge din București
Am tot vorbit săptămânile acestea pe pagina mea de Facebook despre criza de sânge din București. Zilnic sistemul de transfuzii din capitală ar avea nevoie de circa 400 de donații pentru a acoperi necesarul total de sânge. În zilele bune există aproximativ 200 de donații zilnice, îndeajuns pentru a acoperi urgențele (nașteri dificile, accidente, victime cu plăgi deschise ce pierd sânge, etc.) și operațiile critice. Pentru restul operațiilor e adesea nevoie ca rudele persoanelor internate să doneze sânge sau să găsească donatori, o situație incredibilă.
Criza de sânge
În ultimele câteva săptămâni, dar și în general, în zilele cu temperaturi extreme sau cu precipitații abundente, nivelul donațiilor zilnice scade sub 200. Pe 1 martie 2018, când am avut o puternică furtună de zăpadă care a paralizat Bucureștiul au fost doar 130 de donații, mult sub nivelul critic. Și în zilele și săptămânile trecute, cu mulți bucureșteni plecați în vacanță sau speriați de furtuni, nivelul donațiilor a scăzut sub nivelul critc de 200. Frigiderele cu pungi de sânge sunt aproape goale și medicii hematologi trebuie să sune la alte centre regionale de donații, în căutare de una-două pungi suplimentare, pentru a asigura destul sânge pentru un caz urgent.
Criza sistemului
Ca senator, am semnalat aceste probleme de mai multe ori în acest an. Am interpelat de mai multe ori Ministerul Sănătății pe diverse probleme legate de hematologie, inclusiv pentru a obține deja infamul audit al sistemului de transfuzii din România, audit efectuat de o echipă a Comisiei Europene care a găsit o situație alarmantă dacă nu chiar periculoasă ăn centrele de transfuzii din țară. Recomandările din acest audit includ lucruri absolut de bază cum ar fi zugrăvirea (!) centrelor de transfuzii sau ținerea unei evidențe electronice, nu manuale a sângelui recoltat. Voi continua, prin activitatea mea din Parlament să lupt pentru un sistem de transfuzii modern, care poate asigura necesarul zilnic, nu doar în București ci în toată țara.
Donarea benevolă și criza de mâine
Situația e cu atât mai gravă cu cât din 2020 va trebui să implementăm donarea benevolă, conform cerințelor europene, anume donarea fără obținerea unor beneficii bănești.Donarea benevolă e un pas necesar și binevenit spre un sistem medical bazat pe responsabilitatea cetățenilor și nu pe stimulente materiale dar implementarea sa în aceste condiții, în haosul sistemului de transfuzii din România ar genera o criză nemaivăzută în spitale. Avem, iată, doar un an și jumătate pentru a pune la punct un sistem de transfuzii performant, care să poată asigura necesarul de sânge din donații benevole. Pentru asta avem nevoie nu doar de renovări, aparatură și evidența digitală a sângelui recoltat (la rândul lor extrem de necesare) ci și de campanii masive de popularizare a donării de sânge (momentan doar 2% din populație donează sânge), campanii care întârzie să apară.
Situația e una extrem de gravă, care are nevoie de soluții sistemice. Dar în lipsa acestora, avem nevoie de cât mai multe donații de sânge de la toți cei care pot și care se califică pentru donații, mai ales acum când ne aflăm în plină criză de sânge. Îmi reînoiesc apelul de pe pagina de Facebook, către toți cetățenii implicați civic care pot dona. Donați sânge, vieți depind de gestul dumneavoastră!
Mai jos includ textul interpelării mele privind auditul sistemului de transfuzii dar și un link la răspunsul primit de la Ministerul Sănătății. Răspunsul, merită menționat, a fost primit doar după ce am revenit cu această a doua interpelare, două luni mai târziu, acuzând ministerul că nu își îndeplinește obligația legală de a răspunde solicitărilor făcute de parlamentari.
Interpelare – 14.05.2018
Interpelare adresată doamnei Sorina PINTEA, ministrul Sănătății
Din partea domnului Cristian GHICA, senator
Circumscripţia electorală nr.42, București
Grup parlamentar al ,,Uniunii Salvați România’’
Obiectul interpelării: Auditul sistemului de transfuzii din România
Stimată doamnă ministru,
Pe data de 19.03.2017 v-am adresat interpelarea nr 1341/a (anexată), interpelare ce avea ca subiect auditul sistemului de transfuzii din România. Două luni mai târziu, nu am primit încă nici un răspuns din partea instituției pe care o conduceți. Aș dori să vă reamintesc, stimată doamnă ministru că Art. 164 alineatul 4 al regulamentului Senatului României stipulează că „Guvernul şi fiecare dintre membrii săi sunt obligaţi să răspundă la interpelări în cel mult două săptămâni. Pentru motive temeinice, Senatul poate acorda un termen de cel mult trei săptămâni.”
Lipsa cronică de sânge este bine-cunoscută în sistemul medical din România. Anual sute de persoane trebuie să apeleze la prieteni și rude pentru asigurarea nivelului de sânge necesar diferitelor intervenții medicale. Pe durata concediilor sau de sărbători, donarea de sânge scade la niveluri critice, centrele de recoltare nefiind capabile să acopere nici măcar minimul necesar spitalelor. Un exemplu clar îl reprezintă recentul caz al centrului de recoltare din București unde, pe 1 Martie 2018, ca urmare a căderilor de zăpadă abundente, nivelul donatorilor a scăzut sub minimul necesar asigurării nevoilor urgente, până la 130 de donatori zilnici din fluxul zilnic normal de cca 200 (oricum, jumătate față de nivelul optim de 400 donatori).
În România, doar 2% din populație donează sânge în mod recurent – un nivel nesustenabil și mult sub media altor state membre UE. Recent, doamnă ministru, ați declarat în presă că există planuri pentru patru noi bănci de sânge la nivel național. Aceste bănci sunt importante, însă cu siguranță insuficiente pe fondul a ceea ce chiar dumneavoastră ați numit „veșnică problemă a crizei de sânge”. Este nevoie de politici publice care să încurajeze donarea, politici ce pot fi verificate și susținute atât la nivel regional, cât și național. Totodată, o altă problemă ce trebuie urgent reglementată este urmărirea electronică a traseului sângelui, dat fiind că în 2018 în România datele de recoltare și transfer sunt ținute pe hârtie.
Cu siguranță este nevoie de schimbări majore în infrastructura de transfuzii din România, iar pentru un consum minim de timp, resurse umane și bugetare este recomandată solicitarea de consultanță din partea statelor și organismelor internaționale cu mai multă experiență și cunoștințe practice în acest domeniu.
Având în vedere cele menționate mai sus vă solicit, stimată doamnă ministru, să-mi răspundeți la următoarele întrebări:
- Când a fost realizat ultimul audit din partea Comisiei Europene al centrelor de transfuzii?
- Care au fost concluziile și recomandările acestui audit?
- Ce măsuri concrete au fost luate pentru implementarea recomandărilor rezultate?
- Ce planuri de politici publice există la nivel național pe problematica centrelor de transfuzii?
Solicit răspuns în scris.
Cu deosebită consideraţie,
Senator Cristian Ghica